Calcul deviz pret manopera machetare grafica - dtp , in tipografii sau agentii publicitate - (19 - 20 Euro /ora)

Calculul notelor de deviz pleaca de la urmatoarele considerente :
- au fost luate in calcul programele minim necesare pentru a putea lucra documente pentru print (creatie proprie sau primite de la client )
- sistemele hardware au un minim de performanta de lucru si stocare
- pentru shop-urile de creatie , agentiile de publicitate , cota de profit net poate varia intre 20 si 40 % .
- salarizarea a tinut cont de niste valori cuprinse intre 400 si 1200 Euro , alegandu-se media de 800 Euro
- amortizarea echipamentelor si a soft-urilor utilizte a fost aleasa 4 ani ( perioada medie la care apare uzura morala si fizica in domeniu )
- postul de grafician este incadrat in zona personalului direct productiv ( ca atare are cota parte din cheltuielile personalului indirect productiv care il deservesc proportional )
- procentul de 80 % al timpului de lucru ce urmeaza a fi vandut intr-o luna a fost ales maximal ( industria americana recomanda 75 % ) ; procentul de timp de 20 % include operatiunile obligatorii conform standardelor ISO profesionale si managementul calitatii
- costul cu salariu nu include bonusurile sau primele de proiect
- spatiul de 6 mp este minimul necesar ( industria europeana recomanda 10 - 15 mp / angajat )
Pretul aritmetic minim calculat este de 15 Euro . Acest pret pune semne de intrebare asupra viitorului afacerii respective ( capitalizare redusa - maxim 3% cota profit , pregatire profesionala minmala a angajatilor , tehnologie si know-how depasite, lipsa elementelor de standardizare profesionala , etc ) .
In aceste conditii pretul minim de piata pentru machetare grafica - dtp este de 19 - 20 Euro / ora , valabil pentru 2009. Pretul nu se refera si la prepress .

Atasat aveti : deviz estimativ machetare grafica -dtp.

Pretuile de manopera in UE 27 variaza intre 20 si 60 Euro / ora ( preturi medie de piata ).

 www.tipografie-flyere-pliante.ro

Color Management . Profile input - output ( ICC )

Sa presupunem ca va aflati intr-un magazin in fata a 20 de televizoare care afiseaza o imagine statica (o poza sa spunem ). Veti observa ca fiecare dintre ele (chiar daca sunt acelasi model ) afiseaza culorile in mod diferit. Diferentele apar datorita tipului de tehnologii folosite, diagonala , incidenta luminii , pozitia observatorului, etc. Pentru a vizualiza identic imaginea pe cele 20 de televizoare, trebuiesc indeplinite o serie de conditii de vizualizare si setate caracteristicile de redare pentru fiecare dintre ele. Asa se intampla si in cazul procesului de tiparire. Pe tot lantul tehnologic ( aparat foto, scanner, monitor , digital proof , masina de tipar ) sunt necesare 2-a procese : calibrare + profile culoare .
Aparatul foto , scannerul sunt sisteme input ( care capteaza imaginea ). Monitorul , proof-ul digital , masina de tipar sunt sisteme output ( care redau imaginea ).

1. Aparat foto. Pentru ca un aparat foto sa capteze corect o imagine trebuie sa fie calibrat conform normelor producatorului. Un profil de culoare trebuie sa contina informatii despre : spatiul de culoare RGB folosit ( recomand ECI RGB si nu Adobe RGB care este definit cu D65) , sensibilitate spectrala , caracteristicile sursei de lumina ( temperatura culorii , puterea luminii ), contrast , etc. Pentru a crea un profil ICC trebuie fotografiat un test chart standardizat (ISO 12641 ) . Fiecare patratel de culoare standardizat va afisa o valoare RGB care va fi interpretata in spatiul CIElab. Valoarea astfel obtinuta trebuie sa fie aproximativ egala cu cea definita in test chart. Daca exista diferente , se vor verifica toate setarile aparatului sau ale sursei de lumina.
Aparatele foto care nu pot fi calibrate conform ISO standard IT 8 nu pot genera imagini corecte in sistemul de referinta CIElab.
2. Monitorul. Nu toate monitoarele pot fi folosite in industria grafica. Monitoarele LCD nu se folosesc in industria grafica. Nici toate monitoarele CRT nu ating parametrii ceruti. Pentru un monitor profesional trebuiesc indeplinite urmatoarele proceduri. Conditiile de iluminare in camera trebuiesc masurate si corelate conform standardului ( masurarea luminii la nivelul monitorului stins, reflexia luminii in apropierea acestuia , etc ) . Se vor seta urmatoarele valori : spatiul RGB folosit, valuoarea Gamma , Brightness, White point . Se va afisa pe monitor un test chart conform ISO 12640. Cu ajutorul unui spectofotometru special se vor masura valorile respective care vor fi afisate CIElab. Dupa ajustarile corespunzatoare, monitorul dvs. va reda culorile corect.
Acum, pentru a vizualiza cum va arata documentul dvs. tiparit , veti incarca profilul de culoare corespunzator procesului tehnologic folosit si tipului de hartie . Profilele ECI / Fogra sunt valabile in spatiul european si au la baza standardul ISO 12647.
3. Masini de tiparit. Dupa calibrarea masinii de tiparit si a CTP -ului se tipareste un test chart (de ex. Altona test care se bazeaza pe ISO 12640) si se masoara cu ajutorul unui spectrodensitometru in conditii standard ( D50 , lumina la 45 grade, observator 2 grade). In cazul diferentelor se vor lua masuri de recalibrare a masinii de tiparit , sau de recalibrat curba de compensare pentru CTP. Atentie ! Hartia , cerneala, substantele de umezire (PH,conductivitate) folosite, trebuiesc sa fie certificate .
Legatura intre RGB si CMYK se face utilizand sistemul de valori CIElab. Orice document RGB trebuie insotit de aceste valori la conversia CMYK.
In acest mod , o imagine poate fi redata cu fidelitate de catre fiecare sistem implicat in linia tehnologica. Nu se poate vorbi de calitate in lipsa standardizarii.
Observatii.
1. Nu folositi pentru previzualizare standardul SWOP !!(chiar si pentru reviste). Este standard american, mult diferit ca valori fata de cel european.
2. Nu are rost sa embedati pentru tipar profile. Tipografiile care lucreaza standardizat le au setate default in RIP-urile CTP. Ele sunt selectate in functie de tehnologia folosita si tipul de hartie ceruta. Neconcordantele apar doar pentru ca tipografiile nu au masinile calibrate chiar daca folosesc profile de culoare (in Romania cunosc doar trei tipografii care au calibrate masinile si tiparesc valori masurabile CIElab; MMK Print se numara printre ele). Acelasi lucru este valabil si pentru monitoarele , digital proof-urile necalibrate si masurabile CIElab , din agentiile de publicitate sau firmele de prepress, care nu sunt calibrate si certificate valoric spectrofotometric.

 www.tipografie-flyere-pliante.ro

DOT GAIN

Tehnica fotografica reda imaginile prin tonuri continue de culoare. Tehnica poligrafica nu poate reproduce acest mod. Imaginile se obtin prin combinarea de puncte (dots ) care formeaza halfton-uri . Un punct (dot) tiparit poate avea o forma rotunda , eliptica , sau de patrulater.

Atunci cand ne propunem sa tiparim un procent dintr-o culoare , 50% de exemplu , pe hartia tiparita vom obtine un procent intre 65 - 75 %. Acest fapt se datoreaza fenomenului de dot gain . Punctul tiparit pe hartie apare mai mare (ca dimensiune) decat cum a fost proiectat in computer.

Dot gain = dot gain mecanic + dot gain optic .

Conform figurii din stanga sus, dot gainul mecanic se datoreaza "latirii"(gain) punctului ( dot-ului ). Dot gainul mecanic este influentat de cerneala , hartie , masina de tiparit. Datorita standardizarii procesului poligrafic , dot gainul mecanic poate fi redus si mentinut la valorile stabilite de catre ISO 12647. El are o valoare geometrica , masurabila.

Dot gainul optic nu poate fi inlaturat sau redus . El se "datoreaza " reflexiei luminii si modului cum ochiul receptioneaza aceasta reflexie. Dotul optic este influentat de tipul de hartie (lucios,mat,offset) , lumina si ochiul uman. El are o valoare perceptiva (halou)- vezi figura din dreapta sus . Haloul va face ca dotul sa apara optic mai mare decat in realitate.

Masurarea dot gainului se face cu densitometrul, folosind ecuatia Yule - Nielsen .

Un procent de 50% din calculator, care in tipar este masurat la valoarea de 71% , are

dot gain = 71 - 50 = 21 %

Din dot gainul de 21% doar o treime se poate datora dotului mecanic (6%), restul de 15% il reprezinta influenta dotului optic.

Pentru a intelege dot gainul optic priviti patratul cu puncte (dots) de mai jos.

Daca priviti spatiile albe dintre patratele veti "vedea" niste puncte gri-deschis, cu toate ca ele nu exista. E vorba de un halou = dot gain optic.

www.tipografie-flyere-pliante.ro

RGB - CMYK - formarea culorilor

Ochiul uman poate recepta mult mai multe culori decat cele care pot fi tiparite. Culoarea se formeaza la nivelul creierului . Acesta distinge culorile in functie de cum percepe ochiul diferitele frecvente ale luminii. Lumina este un tip de radiatie electromagnetica, ca si undele radio. Ochiul uman poate distinge doar o parte din frecventele radiatiilor electromagnetice. Aceasta parte este denumita spectru vizibil.

Spectrul vizibil este delimitat de nuantele de rosu (avand aproximativ 705 nanometri - nm ) si nuantele de albastru/ violet ( aprox. 385 nm ). Dincolo de limita de 385 nm incep ultravioletele (pe care le cautam la mare ) . Cand lumina care contine proportii egale din fiecare culoare, atinge ochiul uman, o percem ca pe o lumina " alba " . Este culoarea din timpul zilei.

Deci , spectrul vizibil este un spatiu R(red) G (green) B (blue ). Conul globului ocular percepe in acest mod cele trei culori fundamentale. Ele sunt baza formarii celorlalte culori , prin mixare la nivelul creierului . Monitoarele de calculator si televizoarele redau culorile in sistem RGB. Ele sunt construite din arii de pixeli, fiecare avand o sursa de lumina Red , Green , Blue care pot varia in intensitate . Negrul si nuantele de gri se obtin din mixarea celor trei culori.

Prima fotografie color (1861 ) ii este atribuita lui James Clerk Maxwell , matematician si fizician . El este cel ce a postulat ca lumina este o unda. Spatiul RGB ca formare a culorilor la nivelul creierului a fost formulat de Thomas Young si Hermann von Helmholz , in perioada 1802 - 1850 .

In tipar formarea culorilor nu se poate face prin combinarea celor 3 culori fundamentale. Tiparul foloseste sistemul de culori C (cyan = albastru ) M (magenta = rosu ) Y (yellow = galben ) K (blacK ) . Combinatia celor patru culori a fost descoperita in jurul anului 1730 de catre Jacob Christoph Le Blon , pictor gravor, in incercarea sa de a imita lucrari ale unor pictori celebri. De ce CMYK ? Pentru ca : Cyan absoarbe din lumina componenta R si reflecta GB , Magenta absoarbe componenta G si reflecta RB, iar Yellow absoarbe componenta B si reflecta RG. In acest mod , fotografiile tiparite CMYK , prin sistemul de absorbtie si reflexie descris, sunt percepute de ochiul uman (care percepe culorile doar RGB ).
 www.tipografie-flyere-pliante.ro

CTP ( Computer To Plate ) - non process

Kodak si MMK Print au finalizat acordul realizat la Drupa, privind achizitia celei mai noi tehnologii CTP ,Thermal Direct. Sistemul Kodak Thermal Direct (non process plates) a fost lansat oficial la Drupa 2008 in Germania. MMK Print a devenit prima tipografie din Romania care foloseste aceasta tehnologie de ultima generatie. Inovatia consta in realizarea cu ajutorul laserului a placilor tipografice fara developarea ulterioara a acestora. Ele pot fi folosite imediat in masina de tipar, procedura fiind apropiata de cea print-on-demand. Utilajul Kodak este dotat cu alimentare automata a placilor si are o productivitate de 22 placi/ora (35x50 sau 50x70) fiind cel mai performant din gama sa. Eliminarea developarii, expunerea pozitiva si folosirea punctului de raster Kodak Square Dot fac ca rezultatul obtinut in tiparul offset sa fie unul de o calitate superioara, greu de egalat in Romania, cu ajutorul celorlalte tehnologii. Odata cu acesta a fost achizitionata statia de lucru Workflow Server si software-ul de configuratie pre-press Prinergy Evo - workstation. Acesta este construit pentru standardele PDF, JDF , ICC. Include functiile Preflight, Refining, Color Management , Batch Trapping si Output de inalta rezolutie. Sistemul a fost completat cu o solutie Kodak Matchprint Proofing Solution, fiind calibrat pentru profile Fogra media wedge. A fost achizitionata optiunea Prinergy-Screening Staccato 25 microni pentru realizarea tiparului cu raster FM, a carui calitate este foarte apropiata de cea fotografica.

Investitiile facute au permis MMK Print standardizarea procesului tehnologic conform standardelor ISO ,avand ca rezultat cresterea productivitatii si a calitatii produselor tiparite.
www.tipografie-flyere-pliante.ro

PSO (ProcessStandard Offset)-standardele tipografice offset

Este foarte important pentru cei care lucreaza in domeniul productiei de publicitate si marketing sa cunoasca standardele ISO care alcatuiesc procesul tiparului offset. Iata care sunt standardele ISO care definesc PSO:

ISO 2846-1 Printing Inks
ISO 12647-2 Printing Standard
ISO 13655 Spectral Measurement and Colorimetric Computation
ISO 13656 Densitometric and Colorimetric Measurement
ISO 3664 Standard Viewing Conditions
ISO 14981 Densitometers
ISO 5-4 Optical Density
ISO 12646 Displays
ISO 12641 Scanner-Testchart
ISO 12642 Output-Testcharts
ISO 12218 Printing Plate Exposure (analog)
ISO 12647-7 Digital Proofing

Cunoasterea acestor standarde ( de catre agentiile de publicitate, compartimentele de marketing ale companiilor,directori productie tipografii, compartimente pre-press) este obligatorie pentru realizarea unor produse tiparite prin tehnologia offset.
Alte standarde in industria de print:
ProcessStandard Newspaper (PSN)- pentru tiparirea revistelor (rotative)
ProcessStandard Rotogravure (PSR)- print cu ajutorul rotogravurii

Observatie : pentru tehnologiile "serigrafie" si "flexografie" nu exista inca standardizarea procesului tehnologic.
 www.tipografie-flyere-pliante.ro

PDF - Portable Document Format( ISO 15930)

Standardele de trimitere a documentelor grafice in industria poligrafica sunt ISO 15930 -PDF/X (Portable Document Format ) si ISO 12639 TIFF/IT ( Tag image file format for image technology ). Cel de-al doilea standard mentionat (TIFF) a fost primul standard folosit in industria de print pana la aparitia PDF la sfarsitul anilor '90. In momentul de fata documentele TIFF sunt in regres datorita limitarilor sale ( contin doar date bitmap ,nu si vectori ; nu suporta culori spot ; limbajul PostScript depasit). In general ,formatul TIFF se foloseste in prezent pentru imagini.
Documentele PDF/X sunt fisiere pentru industria grafica care contin informatii despre fonturi , rezolutii ,transparente, layere, overprint, culori spot, etc.
A nu se confunda documentele PDF de previzualizare obtinute din suita Office cu PDF/X care este obtinut cu un program din generatia Adobe Acrobat Professional !!!
Celelalte tipuri de documente de baza ( Corel , Adobe Illustrator , Indesign, Freehand, Quark XPress, etc ) nu sunt fisiere finale de print, si ca atare nu au fost standardizate ca instrumente de pre-press. Nu dati PDF direct din aceste programe ! Ele sunt fisiere grafice !!!
MMK Print foloseste pe linia de pre-press PDF/X-1 - Portable Document Format( ISO 15930).
In cazul in care nu detineti un document final PDF/X-1 puteti apela la serviciul nostru de pre-press.
www.tipografie-flyere-pliante.ro